fraude din fonduri europene

Cele mai multe fraude cu fonduri europene au fost realizate cu bani din fondul de pre-aderare PHARE - 46,59%, urmat de fondul SAPARD, pe agricultură şi devoltare rurală - 17,42% şi de cele două fonduri destinate exclusiv agriculturii şi dezvoltării rurale: Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regională (FEADR) - 12,12% din total, potrivit unei analize a Societăţii Academice din România.

De asemenea, cazurile de fraudă s-au triplat în 2012 faţă de 2010, mai arată analiza SAR, realizată pe baza datelor DNA şi DLAF şi a deciziilor definitive de condamnare în dosare având ca obiect utilizarea fondurilor europene, şi prezentată în 14 octombrie 2013 de Răzvan Orăşanu, director de cercetare la SAR.

Triplarea numărului de cazuri de fraudare în 2012 faţă de 2010 este perfect explicabilă, pentru că rata absorbţiei fondurilor europene a crescut în acest interval, de la cca. 1% la cca. 12%, susţine fostul comisar european şi fost ministru al Afacerilor Europene Leonard Orban.

57,2% din fraudele cu fonduri europene au fost realizate de companii private

Documentul mai arată că mediul privat (asociaţi, administratori, acţionari, directori, manageri sau angajaţi ai unor companii private) deţine o proporţie de 57,2% din totalul cazurilor de fraudă cu bani europeni.

26,52% din fraude au fost realizate de autorităţile publice locale (primari, viceprimari, consilieri locali şi funcţionari publici), 8,71% - de către ONG-uri, iar 7,58% - de către persoane fizice, majoritatea fermieri.

Topul metodelor de fraudare a banilor europeni

Potrivit analizei prezentate de SAR şi citate de Agerpres, topul metodelor de fraudare identificate de SAR este condus de abuzul în serviciu şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice/persoanelor, luarea de mită şi instigarea la luare de mită, folosirea serviciilor de consultanţă pe parcursul proiectului pentru a masca deturnarea de fonduri (metodă numită „şpaga 2.0” de experţii SAR), cheltuirea fondurilor europene în alte scopuri, investiţii cu bani europeni care devin de utilitate personală, oferte tehnice false, decontul banilor pe societăţi fictive, tergiversarea încheierii contractului după atribuire, fuga cu prefinanţarea, spălare de bani.

Printre cazurile de notorietate menţionate de Răzvan Orăşanu se numără cel al ştrandului din Marghita, în cadrul unui proiect din fonduri europene pentru realizarea unui parc balnear. Ştrandul a fost deschis o singură zi, la inaugurare, lucrările nu au fost terminate, iar autorităţile au primit documente cu poze prelucrate pe computer, care arătau turişti înotând.

Leonard Orban: Cele mai multe cazuri de fraudă cu bani europeni ţine de nereguli din lipsa de experienţă a beneficiarilor şi autorităţilor

Fostul comisar european şi fost ministru al Afacerilor Europene Leonard Orban a declarat că dezbaterea iniţiată de SAR este utilă şi binevenită, dar trebuie făcută o diferenţiere foarte clară între tentativele de fraudă, fraude şi neregulile care sunt greşeli neintenţionate.

„Marea majoritate a cazurilor ţine de nereguli din lipsa de experienţă a beneficiarilor şi autorităţilor”, a spus Orban, citat de Agerpres. Acesta a adăugat că există numeroase adrese prin care autorităţile de management pentru proiectele europene sfătuiau beneficiarii să acţioneze într-o anumită manieră, iar aceasta nu era în concordanţă cu regulile europene.  (agroinfo.ro)